Timp de citire: 3-4 minute

Intro: Poate că și tu ți-ai pus întrebarea, cel puțin o dată în viață: ,, mintea mea e mult mai agitată decât ar fi normal?”. Ori poate ai simțit pe propria piele că îți e dificil să îți păstrezi calmul în anumite situații. De multe ori, poate fi dificil să ne dăm seama unde se termină normalitatea și unde începe problema. 

Analizez în următoarele rânduri cum putem face diferența dintre o reacție normală și o posibilă tulburare de anxietate și punctez clar când e cazul să ceri ajutor.

Cum aș defini anxietatea?

Văd anxietatea ca pe o emoție care are rostul ei. Deși poate fi dificil de gestionat atunci când apare, de multe ori are un scop precis, chiar dacă nu e vizibil ,,cu ochiul liber”. Atâta timp reușești să trăiești o viață de care ești mulțumit/ă, chiar dacă mai apare din când în când anxietatea, este perfect normal. Devine un semnal de alarmă atunci când nu mai reușești să funcționezi ca altă dată pentru că nivelul de anxietate e prea ridicat. Îți explic cum arată asta, folosind definiții simple, date științifice recente și semne pe care merită să le urmărești.

Semne ale tulburării de anxietate

1. Îngrijorarea excesivă, greu de controlat, aproape zilnic și care apare în toate domeniile vieții sau centrată pe un domeniu anume (ex. sănătate, muncă, relații). Spre exemplu, se poate întâmpla ca, din momentul în care te trezești dimineața, mintea ta să înceapă să ruleze fel de fel de gânduri despre cum și ce se va întâmpla astăzi la muncă iar tu nu te poți opri din gândit decât când ajungi la o posibilă soluție.

2. Evitarea anumitor locuri, persoane sau situații, în speranța de a scăpa de sentimentul de anxietate. De exemplu, nu te duci în vacanțe pentru că îți e frică de accidentele rutiere, deși ți-ai dori nespus să îți diversifici programul.

3. Simptome fizice care îți aduc disconfort și te pun într-o poziție inconfortabilă. Printre cele mai frecvente simptome fizice se numără palpitațiile, tensiunea musculară, transpirația, amețeala, problemele gastrice sau dificultățile de respirație. Un episod de anxietate le poate cuprinde pe toate, pe câteva sau poți fi atât de prins în ceea ce gândești ori în senzații încât să nu-ți dai seama de ceea ce simți în corpul tău.

4. Dificultăți de concentrare în cea mai mare parte a timpului, chiar și când trebuie să faci ceva care în trecut era considerat plăcut. De exemplu, ieși cu prietenii tăi și îți e greu să fii prezent în discuții pentru că te gândești la cum vei reuși să treci de examene.

5. Probleme cu somnul care apar în mod repetat. Adică, deși dormi destul, simți că nu te odihnești, ori nu reușești să adormi datorită gândurilor sau simptomelor fizice. 
6. Senzația permanentă de pericol, chiar și în momentele cele mai liniștite ale zilei, senzație care te ține constant într-o stare de tensiune. Spre exemplu, te uiți la un film seara și gândul tău este doar la faptul că ai uitat să faci ceva în ziua respectivă.

Acestea sunt doar câteva dintre simptomele anxietății, dar și cele mai des întâlnite. Indiferent dacă ți se aplică unul, două sau toate simptomele, nu ezita să ceri ajutor în cazul în care ceea ce simți acum îți afectează în cea mai mare măsură calitatea vieții.

Când să ceri ajutor?

Cred că întrebarea pe care ne-o punem cu toții când ne confruntăm cu dificultăți în plan mintal e ,,oare când ar fii cazul să cer ajutor?” Iar ce e important de reținut aici, e că nu se aplică aceleași condiții pentru toată lumea. 

Totuși, există câteva semnale după care poți să te ghidezi. Îți prezint cele mai frecvent observate în cabinet. Oamenii apelează la psiholog atunci când:

1. Starea persistă mai multe săptămâni sau luni. Nu ar trebui să lași prea mult timp să treacă odată ce observi că te confrunți cu anxietate zilnic, pe parcursul mai multor săptămâni. Cu cât acționezi mai devreme, cu atât mai bine.
2. Sunt afectate domeniile importante ale vieții. De exemplu, când mersul la job e o povară sau când relațiile tale încep să se deterioreze, prin certuri frecvente sau nevoia de distanțiere.
3. Apar atacuri de panică. Pot fi inconfortabile și de multe ori pot aprofunda îngrijorările. Spre exemplu, pot apărea îngrijorări legat de sănătate sau moarte, pentru că de multe ori atacurile de panică se simt foarte intens. 
4. Sunt evitate activitățile importante. Ceea ce îți plăcea mai de mult sau îți stârnea curiozitate, nu mai e în prim-plan și poate chiar începi să observi pericole în activitățile respective. 
5. Scade nivelul de energie datorită anxietății. Pe scurt, nu mai reușești să faci atât de multe ca înainte și tinzi să te retragi din sarcini deoarece apare oboseala constantă.

Ce te poate ajuta acum?

Din fericire, tratamentul anxietății este foarte accesibil în zilele noastre. Avem disponibile tratamente precum cele medicamentoase sau procesele terapeutice, ori o combinație a acestora. Totodată, există și resurse online utile, precum tehnici de respirație, exerciții de meditație sau direcții către a-ți schimba stilul de viață.

Cel mai important lucru e că primul pas se află la tine. Așa că ia-ți timp în care să te gândești unde te afli și cum ar fi mai potrivit să începi. Iar dacă îți e greu să iei o decizie, nu ezita să întrebi un specialist.

Vreau să știi că stările de anxietate sunt experiențe umane normale și că nu ești defect/ă. Mulți oameni trec prin asta. Totuși, atunci când stările respective sunt prea mult de dus, acest lucru poate indica o tulburare de anxietate. Recunoașterea și intervenția timpurie asupra stărilor de anxietate poate face diferența dintre o viață trăită cu sens și o viața ghidată de anxietate. 

Nu trebuie să treci singur prin asta. Programează o ședință.

Bibliografie:

• American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). American Psychiatric Association. 
• Egan, S. J., Greene, D., Callaghan, T., Raghav, S., Funk, J., Badenbach, T., Talam, S., Kemp, G., McEvoy, P., Ehring, T., & Kopf-Beck, J. (2025). Worry and rumination as a transdiagnostic target in young people: A co-produced systematic review and meta-analysis. Cognitive Behaviour Therapy, 54(1), 17–40. https://doi.org/10.1080/16506073.2024.2369936 
• Druet-Cabanac, A., Azzi, J., Lucchino, M., Simon, V., Offredo, L., Briere, J.-B., & Hood, S. (2025). Generalized anxiety disorder: Epidemiology, burden, and comorbid depression. Current Medical Research and Opinion, 41(6), 1053–1064. https://doi.org/10.1080/03007995.2025.2529974